Ce cred despre lectură cei care trăiesc prin ea?
Participanţii la Concursul Național “Lectura ca abilitate de viaţă” au un loc special în inima lor pentru cărţi şi pentru lectură, în general. Şi cine ar fi capabil să aprecieze acest lucru, dacă nu persoanele care au trăit toată viaţa prin literatură? Membrii comisiilor etapei naționale a concursului au ales să împărtăşească câte ceva din viziunea lor asupra relaţiei individului cu cărţile.
Profesorii din componența comisiilor de evaluare sunt absolut siguri de necesitatea acestui concurs din mai multe motive. În primul rând ei consideră că rolul lui este de a aduce elevii mai aproape de lumea cărţilor, sau de a «scoate literatura din lumea rigidă a sălii de clasă, îndreptând-o către viaţă», după cum spune prof. gr. I, dr. Daniela Jenaru. Ioana Iacob, profesor corector, este de părere că «lectura dezvoltă abilităţile pentru lectură, personalitatea» dar şi stimulează elevii pentru a citi mai mult. Tot ea spune că tinerii din ziua de azi pot fi extrem de interesaţi de lectură, însă şi-ar dori ca aceştia să fie mai mulţi.
Aceleași profesoare explică ce înseamnă să faci parte dintr-o asemenea comisie. Prof. gr. I, dr. Cristina Marian Ionescu percepe acest rol ca fiind «o provocare de fiecare dată» dar şi un prilej de a cunoaşte copii deosebiţi şi de a întâlni colegi noi și vechi. «De la fiecare concurs vin mai bogată - spune ea - iar dorinţa mea cea mai mare este să împărtăşesc elevilor această bogăţie». Ioana Iacob consideră că este o mare responsabilitate să faci parte dintr-o astfel de comisie, dar şi o onoare, chiar o bucurie.
La o listă de cărţi citite, pot fi apreciate două lucruri: calitatea şi cantitatea. Cristina Marian Ionescu spune că elevul trebuie îndrumat în alegerea cărţilor. Calitatea şi cantitatea sunt la fel de importante în viziunea ei şi recomandă elevilor să citească mult şi diversificat, deoarece numai în acest fel pot să îşi formeze noi orizonturi.
Prof. gr. I Cristina Gherman recomandă liceenilor să citească orice. Ea este de părere că tineretul a redescoperit savoarea lecturii prin bloguri şi accesul nelimitat la o sursă de informaţii. Spune că «ceva ce este impus, nu are aceeaşi savoare», deşi este de părere că autorii incluşi în programa şcolară trebuie neapărat cunoscuţi, citiţi. În acelaşi timp, pentru un scriitor, întâlnirea elevilor cu cărţile lui este «o oglindă sinceră».
În orice caz, diferenţa dintre un individ care citeşte şi unul care nu citește este mare. Ea reiese din felul în care percepe relaţiile umane, deschiderea spre comunicare, delimitarea esenţialului de neesenţial şi dezvoltarea orizontului cultural, după părerea celor întrebaţi.
Dar de unde vine «microbul lecturii»? Membrii comisiei consideră că atât familia, mediul de dezvoltare, profesorii, îndrumătorii cât şi interacţiunea cu persoane care deja îl au joacă un rol important în acest proces. Cristina Gherman spune însă că „dacă ar descoperi cineva reţeta exactă, ar merita Nobel-ul!”; după părerea ei, familia joacă un rol extrem de important, întrucât copilul, crescând într-un mediu care încurajează lectura, o va considera firească şi indispensabilă vieţii.
Membrii comisiei urează participanţilor mult succes şi să simtă pe deplin bucuria participării la acest concurs.
Szekeres Ilma, X B
Reporter de liceu la ziarul CNAM online