S-a dat startul Concursului Național ”Lectura ca abilitate de viață”
Astăzi, 7 iunie, de la 9:00, a început proba scrisă a concursului naţional „Lectura ca abilitate de viaţă” la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Municipiul Bistriţa.
Coridoarele liceului au amuţit la începerea probei scrise, lăsându-i pe toţi elevii să se concentreze, pentru a obţine rezultate cât mai bune. Între timp, o echipă de jurnalişti a pătruns în culisele concursului pentru a afla ce eforturi s-au făcut pentru a organiza această competiţie. Profesoara de limba şi literatutra română de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”, Monica Halaszi, a vorbit despre cum s-au conceput subiectele.
Ele sunt structurate pe trei părţi, dar subiectele sunt diferite între nivele. Temele abordate pentru elevii de liceu constau în prima parte, care este despre înţelegerea şi reflectarea asupra mesajului pe care îl transmite textul ficțional, într-un text ales din literatura universală. Pentru cei din gimnaziu însă, sunt lecturi specifice vârstei.
La subiectul al doilea este înţelegerea unui text nonficțional, de tip ştiinţific. Subiectul al treilea constă în înţelegerea şi reflectarea asupra textului multimodal, care a pătruns recent în limba şi literatura română, un text cu mai multe coduri. „Sperăm că de la anul, acest concurs va fi o olimpiadă internaţională de lectură cu participanţi şi din alte ţări.”adaugă la sfârşit profesoara Monica Halaszi.
Iulia Kontra, X B, reporter de liceu la ziarul CNAMonline
”Jocurile foamei” – lectură la modă și subiect de concurs național
Subiectul I a avut la bază un text (la prima vedere) de tip beletristic, “Jocurile foamei” sau mai bine cunoscutul “Hunger games”, despre care Monica Halaszi, membrul comisiei de corectare, a declarat: “După câte ştim noi este una dintre lecturile la modă în rândul adolescenţilor şi al profesorilor.”.
Subiectul II presupunea înţelegerea unui text non-ficţional de tip ştinţific cum ar fi prospecte, instrucţiuni de folosire a unor aparate, în cazul acestei ediţii instrucţiunile de utilizare a tablei interactive, în general texte pe care le întâlnim în viaţa de zi cu zi și cărora nu li se acordă importanța cuvenită. Monica Halaszi a relatat despre o experiență neplăcută prin care a dovedit relevanța acestui tip de text: “Azi dimineață, de exemplu, nu am reușit să găsesc locul în care se alimentează capsatorul. Instrucțiunile erau scrise pe cutie, dar eu nu le-am citit…”.
Subiectul III viza înțelegerea și reflectarea asupra unui text multi-modal. Conceptul de text multi-modal a pătruns recent în domeniul literaturii și se referă la textele non-ficționale, care îmbină și în care se sincronizează mai multe tipuri de coduri: textul cu imaginea și cu materialul auditiv.
Monica Halaszi despre acest tip de text spune: „Textul multi-modal înseamnă de fapt un film. Filmul este un text pe care îl citim, îl decodăm și înțelegem mesajele transmise cu ajutorul imaginilor ecranizate. De asemenea, un text multi-modal poate fi un spectacol de balet. Noi citim mișcările, mimica dansatorilor și descifrăm povestea din spate.
Coperțile, afișele sunt toate texte multi-modale imaginea și textul fluctuează în transmiterea mesajului”. Monica Halaszi este de părere că, „acest tip de text face parte mai mult din viața noastră de zi cu zi decât textele de la subiectele I și II, însă în cadrul concursului trebuia să ne raportăm la afișe și reclame, fiind imposibil de oferit tuturor elevilor altfel de suport. Dacă fiecare participant ar dispune de o tabletă, am putea exploata și decodificarea online a textelor multi-modale, majoritatea site-urilor web fiind texte de acest tip”.
Concurenților le-au plăcut subiectele primite la proba scrisă
Acest subiect a primit un feedback pozitiv din partea participanților. Cezara din București relatează: ”Subiectul III mi s-a părut foarte interesant, era un afiș de la Fundația Salvați Copiii a cărui interpretare fost mult mai ușoară pentru noi copiii, fiindcă putem să înțelegem mai bine ce simte copilul când este lovit și putem prezenta din prisma unui copil acest sentiment.”
Aceste subiecte au fost concepute cu scopul de a apropia lecțiile de limba română de realitate și conceptul de a citi nu va mai fi asociat doar cu lectura unui roman, ci își va câștiga adevăratul sens, cel de a decodifica. Despre acestea Monica Halaszi spune: ”Noi, de fapt, de când ne naștem citim chiar de pe chipurile oamenilor mesajele, citim culorile. Toate acestea înseamnă, de fapt lectură, dar există această tendință de a raporta conceptul de lectură numai la lectura textului literar și e foarte greu să scoți din mintea oamenilor asocierea lectură strict cu beletristică.”
Toate au un început și acest concurs reprezintă începutul unui viitor mai luminos în educația bistrițeană, mai ales că ediția de anul viitor, organizată tot pe meleaguri bistrițene, sperăm că se va îmbogăți cu o etapă internațională, care va presupune și o sponsorizare mai bogată.
Orbán Károly László, X B, reporter la ziarul CNAMonline